Devotat familiei si carierei! Admirabil!
Dan Colesniuc, o prezență constantă în fotbalul românesc, a avut o carieră marcată de întâlniri și colaborări cu unele dintre cele mai mari figuri ale sportului-rege din România. Sub bagheta unor antrenori legendari precum Mircea Lucescu, Ion Nunweiller, Mircea Rădulescu, parcursul său a fost unul demn de reținut.
Mircea Lucescu și promovarea istorică a Corvinului Hunedoara
În sezonul 1979-1980, Corvinul Hunedoara, condus de Mircea Lucescu, se afla în spatele liderului Diviziei B, FC Bihor, cu un deficit de 6 puncte. Lucescu, recunoscut pentru abilitatea de a analiza psihologia jucătorilor, a decis să organizeze un turneu de pregătire în Italia. Acolo, echipa a învățat din dueluri cu adversari mai puternici, fapt ce a schimbat complet mentalitatea echipei.
Rezultatele nu au întârziat să apară: Corvinul a avut un parcurs excepțional, promovând în Divizia A cu un avans de 8 puncte față de locul doi. Colesniuc a fost o piesă de bază a echipei în această performanță.
Debutul în Divizia A al fundașului Dan Colesniuc a avut loc într-un meci împotriva UTA Arad, pierdut cu 2-1. Deși începutul în prima ligă nu a fost triumfător, Lucescu a lăsat echipei un mesaj de durată înainte de plecarea sa în 1981: „Corvinul va rezista 10 ani în Divizia A cu ce am construit aici.” A avut dreptate.
Împrumutul la Șoimii Sibiu și revenirea sub Nunweiller
În 1982, Colesniuc a fost împrumutat la Șoimii Sibiu, unde a continuat să demonstreze constanță și seriozitate. Remus Vlad, antrenorul Universității Cluj, a dorit să-l transfere, dar Corvinul nu a fost de acord să-l cedeze.
În 1984, Colesniuc s-a întors la Corvinul, antrenat acum de Nunweiller, care a dus echipa într-un turneu de pregătire în Libia. Acolo, hunedorenii au jucat trei meciuri, inclusiv unul împotriva echipei naționale a Libiei, oferind încă o dată ocazia jucătorilor să se confrunte cu stiluri diferite.
Convocarea la naționala de tineret și legătura cu Mircea Rădulescu
După întoarcerea din Libia, Colesniuc a fost convocat la naționala de tineret de către Mircea Rădulescu, un alt mare antrenor al României. Rădulescu, care antrenase echipe naționale precum Siria și Algeria, avea o vastă experiență și a fost coleg de generație cu Florin Halagian și Mircea Lucescu, la Sportul Studențesc – adevărate „laboratoare” ale fotbalului românesc.
Transferuri și provocări personale
În 1985, Colesniuc s-a transferat la Mureșul Deva, unde a jucat până în 1987. Deciziile personale au influențat următorul pas din cariera sa. S-a mutat la Armătura Zalău datorită soției sale, Tamara, fostă handbalistă de performanță. Ea a fost dorită la Textila Zalău de către Gheorghe Tadici, unul dintre cei mai mari antrenori de handbal din România.
În 1988, Dan Colesniuc a plecat la Progresul Timișoara, o echipă din Divizia B, compusă în mare parte din foști jucători de Divizia A, precum Vlătănescu, Șunda și Rosenblum. Tot în acel an, soția sa s-a transferat la o echipă de handbal din Timișoara, consolidându-și familia în orașul de pe Bega.
Revoluția din 1989 și epilogul timișorean
Revoluția din 1989 l-a găsit pe Dan Colesniuc la Timișoara, alături de soția sa. După evenimentele din decembrie, apartamentul familiei Colesniuc a fost ocupat de Iosif Rotariu, o altă legendă a fotbalului românesc.
In 1990, pentru o scurta perioada, joaca la echipa de liga a 2 a, Vulturii Lugoj, in acelasi an semneaza un contract cu Ujpest FC, din Ungaria, la echipa maghiara a fost coleg cu Ion Varga, care a jucat 6 ani si la JIUL Petrosani, dar si la Dinamo Bucuresti tim de 4 ani.
In anul 1991, Dan Colesniuc, e nevoit sa puna punct contractului cu echipa din Ungaria, din cauza unei accidentari la tendonul lui Ahile.
O carieră monitorizata de legende
Povestea lui Dan Colesniuc este o dovadă a modului în care marii antrenori ai fotbalului românesc – Mircea Lucesscu, Mircea Rădulescu, Ion Nunweiller si altii – au influențat destinele jucătorilor. Într-un sport în care performanța individuală depinde de echipă, Colesniuc a arătat că munca, adaptabilitatea și colaborarea cu figuri de renume pot transforma cariera unui fotbalist într-un parcurs memorabil.
În partea a treia, vom vorbi despre eleganța și atenția cu care Dan Colesniuc, în calitate de președinte al clubului Corvinul Hunedoara, a reușit să creeze momente speciale înaintea meciurilor de acasă. Un gest devenit exemplar, care mie personal mi-a atras atentia, a fost modul în care îi conducea pe foștii săi colegi de echipă spre locurile rezervate în tribune, arătând respect și prețuire pentru cei care au făcut parte din istoria clubului.
Un moment memorabil a fost lovitura simbolică de început pe care Colesniuc a dat-o la meciul de acasă împotriva liderului Ligii a II-a de atunci, CSC Șelimbăr, un gest care a marcat mai mult decât începutul unui joc – a fost un semn al continuității și al speranței.
Tot la acea partidă, un alt eveniment special a fost prezentarea trofeului Cupei Mondiale de Minifotbal, câștigată de naționala României, un moment care a adus un suflu de mândrie și inspirație în rândul suporterilor. Poate că nimeni nu și-ar fi imaginat atunci că, peste mai puțin de șase luni, Corvinul va adăuga și ea un trofeu important în vitrină – Cupa României. Aceste momente pline de simbolism și emoție au consolidat legătura dintre club, suporteri și comunitate, subliniind încă o dată rolul esențial al lui Dan Colesniuc în succesul și spiritul Corvinului.
